Tulan Antion-Petru

clasa a VII-a
Şcoala “Gh. Mârzescu”
Iaşi, judeţul Iaşi

NEPĂSARE…

Pe aleea de tristeţe,
Mă cobor culcându-mi geana,
Precum şoapte de maree
Din culcuş doboară rana,

Alungat de vânt în groapă,
Mă strecor suind spre faţă,
Precum firele de apă
În suiş strecoară viaţa…

Am trecut şi n-am văzut...
Pe a pace-i lume încet
O lacrimă ca apa....
Stând uşor să cadă-n jos.



PLAI DE DOR

Verde-i câmpul şi umbros,
Plin e câmpul de miros,
Arde soarele de foc
Vara grânele se coc.

Dinspre sat se-arată-n zori
Cârduri de secerători,
Tractorişti, voioşi, zglobii,
Cu flori mândre-n pălării.

Cei ce-n cale-i văd, le spun
Noroc bun şi spor la toate!
România-i bună-n toate.
Totul e bine la noi,
Să vezi lumea în doi!
SĂ NU MĂ UIŢI...

Să nu mă uiţi, când sprinteni ghiocei
Vor răsări din lumea de zăpadă
Când picuri mici începe-vor să cadă,
Adu-ţi aminte şi de ochii mei…

Şi-n unduirea gândurilor tale
Păstrează-mă-n ascunsul lor himeric
Ca să răsar ca dintr-un întuneric,
Mereu, în mintea ta şi-n a ta cale.

Să nu mă uiţi, mi-e rugămintea toată
Când trist, cădea-vor frunzele-n cărare…
Să-ţi aminteşti atunci, din depărtare,
De-acel ce nu te uită niciodată!



DE FLORII

Deschide-mi uşa Ta Doamne!
Eu mă îndrept spre Tine
Cu flori de măr în mână
C-aşa se şi cuvine.

E sfântă ziua asta
Mai mult ca celelalte.
Şi mă îndrept spre Tine
Cu gânduri împăcate.

Deschide-mi uşa Ta Doamne!
Să-ţi pun azi la icoane
Gingaşa salcie
Şi dragostea mea mare.



ÎNTR-UN VIS FRUMOS...

Singur ca un nor am hoinărit,
Care se-nălţa peste văi şi dealuri,
Când... deodată o mulţime am zărit:
O oaste de-aurii narcise-n valuri,
Chiar lângă lac şi dincolo de nori,
De nici credeai că nu sunt decât flori.
Etern, ca soarele ce ne zâmbeşte
Din Calea Lactee strălucind,
Se-avânta-n zare voiniceşte,
Pe malul unui golf trecând.
Narcise mii văzut-am deodată,
În dans vioi, înaripat.
Până… şi undele dansau, dar ele...
Se întreceau cu valurile grele.

Mai vesel n-ar putea să fie -
Poetul, într-o altă companie.
Priveam şi iar priveam şi totuşi mă gândeam...
Că-i mai frumos decât eu socoteam.
Când pe divan voi sta întins,
Trândav sau gânditor, de visuri prins,
Aceste amintiri îmi vor cânta,
Ce fericită este solitudinea!