Ciobanu Mălina

clasa a VII-a,
Şcoala cu clasele I-VIII Plopeni
oraşul Salcea, judeţul Suceava

AŞA SUNT EU

Aşa sunt eu,
O jumătate de lună
Părăsită
Prin lumea stelelor…

Aşa mă uit eu la lume
Printr-un ochi de planetă albastră
Ascultând taina lăuntrică
A sufletului întristat
De o înnorare temporară
Şi zâmbesc inocent...

Aşa mă pierd eu
Prin amintiri
Şi prin zâmbete…
Gândul meu ascuns
Aleargă nebun
Prins de vraja copilăriei.


JOC DE COPIL

Să nu vă fie frică de mine,
Cuvinte şi imagini,
Căci eu vă aştept înfrigurată
Zâmbetul şi jocul,
Metaforele pline de culoare.

Să nu vă fie teamă de mine,
Apropiaţi-vă,
Îmbrăţişarea mea vă aşteaptă,
Gânduri nerostite vă cheamă,
Sunt doar eu… un copil.


TIMPUL

Timpul se opreşte în faţa
oglinzilor spălate de ploile primăverii.
Gândul priveşte anii încovoiaţi
de durerea zborului, iar florile
ţes cenuşa răsăritului
aruncată într-un clopot
de rouă.
Am fi victorioşi dacă am visa...
Am fi victorioşi dacă am spera...
În neant acel vis, acea speranţă s-ar răsfrânge şi
ar zbura, pulsând de viaţă şi culoare...


LUMINA DIN OCHII COPIILOR

Fiecare copil ascunde în ochi un dar divin,
O tăcere de înger, o aripă de lumină,
Un zâmbet din vremea când încă nu era
Pe care şi mama-l ascundea în colţul unui gând
Din vremea copilăriei ei îndepărtate.

Lumina din ochii ei mi se revarsă în suflet
Ca o mare caldă, mătăsoasă şi sărată
ca o lacrimă de fericire...
Iau flori în mâini şi privesc răsăritul cu dragoste,
Razele lui sângerii - un imn înălţat vieţii,
Se scaldă în lumina ochilor mei de copil.


MURMUR DE FLOARE

Ascult ca-ntr-un vis primăvara...
Paşii ei delicaţi, călcând peste toate simţurile mele
Cântecul ei îngândurat şi verde
Trezind la viaţă însăşi viaţa şi moartea...

Ascult murmurul alb al florilor
Mirosul roz al norilor fugari...

Dantela târzie a zăpezii rămâne ca un vis rătăcit
În oglinda vie a zilei,
În zgomotul plenar al florii ce iese visătoare,
Indecentă şi albă, din mugur.