Dumitroaea Ştefan

clasa a V-a
Şcoala cu clasele I-VIII Timişeşti
comuna Dumbrava, judeţul Neamţ

MĂ BUCUR DE COPILĂRIE

Îmi spune mama că de mult,
Când nu eram pe acest pământ
Copil fiind, mămica mea,
Nu avea timp a se juca.

Şi toată munca din ogradă
Doar ea, mămica mea cea dragă
Muncea din zori şi până-n seară
Fie vară, fie iarnă.

De aceea azi mereu îmi spune
Să preţuiesc ce am pe lume,
Să-nvăţ mereu, să-nvăţ cu spor
Să îmi fac un viitor.

Mă rog la Dumnezeu cel sfânt ,
Să-mi ţină mama pe pământ,
Să pot avea grijă de ea,
Până la el o va chema.

Mă bucur că avem de toate,
Toţi suntem plini de sănătate,
Mă bucur de copilărie
De tot şi toate ce-o să vie.


DE CE?

Sunt în clasă şi mi-e bine
Şi e cald, frumos, curat
Bucuros sunt că ne-nvaţă
Doamna noastră despre toate.

De ce puii vor să zboare?
De ce plantele răsar?
De ce soarele răsare?
De ce şcoala e un dar?

De ce învăţăm într-una
Câtă vreme vom trăi,
De ce Domnul ne-a dat viaţă,
Şi de ce vom şi muri?

Azi sunt mândru că ştiu multe
De la şcoală şi de acasă,
Că şi mama mea mă-nvaţă
Cum să fiu model în viaţă.

Au trecut repede anii,
Am crescut şi sunt mai mare,
Sunt voinic şi rău îmi pare
C-am terminat ciclul primar.


CE BUNĂ-I APA DE IZVOR!

Am lângă casă un izvor
Ce izvorăşte din adânc
Şi când mi-e sete, doar cobor
Să beau, apa curgând.

Ce apă limpede şi rece
Este apa de izvor
Cum o bei setea îţi trece
Iar de pleci de el ţi-e dor.

Tata-mi spune că şi el
Dar şi străbunii au băut
Aceeaşi apă de izvor
De care acuma îmi e dor.


MAMA MEA

E ziua ta mămică
Ce mult eu te iubesc
Şi viaţa mea întreagă
Ţie ţi-o dăruiesc.

Sunt tare mic mămică
Dar tare mult aş vrea
Să te ajut în casă
La treburi de-aş putea.

Eu te imit în toate
Învăţ ca tine bine
Dar când voi creşte mare
Doresc să fiu ca tine.

Să fiu tot bun şi blând
Cuminte tot mereu
În toate să fac bine
Acesta-i visul meu.


OZANA

M-am născut într-o casă de poveste,
Pe lângă apa ce l-a scăldat pe Creangă,
Şi deseori în zilele toride
Mă răcoreşte apa ce poveştile toarnă.

L-aud spunând poveştile cu haz,
Şi mă-nfior că tare-am mai păţit-o,
Şi eu acelaşi crunt necaz
Când mama, uneori, mi-a mai croit-o.

Azi am mai crescut un pic
Şi nu mai fug ca altădată
Dar uneori când este vremea
Tot mai dau câte o raită.

Mi-e dragă Ozana că-i limpede şi clară
Şi mă umple de poveşti de toţi ştiute
Şi mult aştept din nou la vară
S-o iau pe aceleaşi căi bătătorite.