Darie Andreea

clasa a VIII-a
Liceul cu Program Sportiv
Iaşi, judeţul Iaşi

NOAPTEA

Întunericul inundă bolta plină de lumină
Aducând seninătate cu sclipirea sa cea fină.
Înecându-se-n pasiune ea se înalţă prea divin,
Conturând a sa lume, dăruind cerul senin.

Parc-o lume de smaralde străluceşte sus pe cer,
Luminând iar atmosfera cea cuprinsă de mister,
Cuprinzând dulcele astru, o enigmă, un safir,
Readuce romantismul florilor de trandafir.

Dulce şi suav se-ngână lacrima cerească-n vis
Ca luceafăr va veghea peste-ntinsul paradis.
Veşnică va fi mereu cenuşia noastră noapte,
Încununând dimineaţa doar cu flori sau doar cu şoapte.


DRAGOBETELE

De departe se arată o lumină aurie,
Roşie ca trandafirul, sclipitoare o făclie.
Arde soarele-n priviri, florile se-ndrăgostesc
Gingaşe ca ghioceii, pasional ele iubesc.
O dorinţă de-nnoire cuprinde întreaga lume,
Bate inima suavă prevestind iar începutul.
Eşti un zburător pierdut în această lume dură,
Torţa inimii aprinse, dragostea ce arde-n noi.
Este oare steaua care se scufundă-n paradis,
Legenda unui fecior ce-mi apare mie-n vis?
Edenic către pământ astăzi cerul s-a deschis.


IARNA

Uite, cum din cer coboară mândri stropi de răsărit!
Ploaia gheţii ne-nconjoară şi lumini de-un bun sfârşit.
Haina iernii se arată dalb peste a ţării-uimire,
Ca un râu de puritate şi un lac de strălucire.

Rafinat apare luna printre ceaţa înaltei zări,
Neaua străluceşte tainic peste valul de-nzestrări.
Curgând iar peste-a mea lume fluturi albi parcă de vis,
Peste-a tinereţii valuri, peste-un peisaj distins.

Iarna-n suflet se iveşte, nu cu frig şi cu îngheţ,
Ci ca diamantul care radiază îndrăzneţ.
Idealurile lumii se aud cântând voios,
Copilaşi cu păr de aur şi un zâmbet prea frumos.


PLOAIA

Într-o zi, pe la amiază,
Doi nori mici se-ncovoiază,
Şi din albi se fac ei gri,
Chiar în toiul primăverii.

Cristaline picături,
Ameninţă pământuri,
Iară vântu-ameţitor,
E duşman copacilor.

O furtună a lovit,
Pământul împietrit,
Ce se curăţă uşor,
De facerea relelor.

După ce-au ameninţat,
Norişorii au şi plecat,
Şi-au luat şi vântul,
Ce zboară ca gândul.

Şi un curcubeu frumos,
Se arată luminos,
Peste cerul plângăcios,
Şi pământul graţios.


RĂSĂRIT

Uşurel soarele urcă,
Muntele zilei de azi,
Şi se uită peste luncă,
Să vegheze peste brazi.

Totul este liniştit,
Pentru că a răsărit,
Soarele blând şi frumos,
Peste cerul luminos.

Peisajul se reflectă,
În imaginea perfectă,
Ce se oglindeşte-uşor
Spre-orizontul plin de dor.