Căprariu Bianca

clasa a VII-a
Şcoala cu clasele I-VIII "Alice Voinescu"
Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi

DANSUL MĂRII

Privind de deasupra, spre albastra mare
Şi peştii cu al lor spectacol marin,
În mintea mea se naşte o-ntrebare:
În adâncul ei, oare ce găsim?

M-apropii mai mult, privesc cu mirare
Şi văd cum delfinii strălucitori
Se-arată măreţi, în a lor splendoare,
Vrând, parcă, să-mi spună că nu-s prădători.

Şi-atunci, cu sfială-naintez încet,
Păşind pe nisipul încălzit de soare.
Delfinii m-aşteaptă şi-n vuietul lent
Dansează, făcându-m-a lor spectatoare.

Şi-n dansul graţios, plin de culoare,
De-a soarelui raze ce-n mare se pierd,
Cuprinsă de vrajă şi de-a lor mişcare,
Dansez pe nisip, în ritmul mării, lent.


EI DOI...

Plânge pădurea cu lacrimi amare.
Mihai o aude… suspină… tresare…
Iar nimfa pădurii şopteşte încet:
“- Spune-mi povestea, tu, mare poet!”

Stăteau amândoi şi timpul curgea…
Pădurea dansează şi cântă şi vrea
Nici ziua, nici noaptea să nu mai fie,
Doar ei, ei doi, suavă melodie…


ÎNTINDEREA ALBASTRĂ

Marea vibrează în lumina de soare,
Întinderea albastră e o mare mai mare.
Valuri înspumate se izbesc de stânci
Şi eu mă cufund în gânduri adânci…

O pasăre păşeşte pe tărâmul albastru,
Cu ciocul culege o parte din astru,
Mâna întind şi-atunci, dintre unde,
Mă strigă pe nume copile râzânde.

Sunt fiicele ei, ale mării de-opal.
M-am trezit şi-am ajuns la marele val…


MAMEI

Tu care îmi dai
această dragoste unică
de care am nevoie;

Tu care ştii atât de bine
să-mi calmezi frica,
să-mi usuci lacrimile,
să-mi calmezi supărările;

O, mamă
în fiecare zi
în fiecare oră
în fiecare secundă

Tu eşti pentru mine
izvor de bucurie
când, în ochii tăi
plini de tandreţe,

Eu văd toată fericirea din lume…


NATURĂ…

Flori, frunze, ierburi…
Raze de soare,
Raze de lună,
Raze de gând…
Mi-e viaţa cântec!
Se-ngeamănă dorul
de tot ce-nfloreşte,
de tot ce-nverzeşte
de tot ce e viu…