Isprăvile noastre

Lăcătuş Ioana, clasa a VI-a
Şcoala cu clasele I-VIII
Asuaju de Sus, judeţul Maramureş

Era o zi frumoasă în care eu şi nişte prieteni am hotărât să punem la cale o excursie pe ocean. Am decis să mergem vinerea, după ore. Am luat o barcă din port şi am plecat spre o insulă care se vedea în zare, ca să facem câteva fotografii. Am pornit călătoria verificându-ne fiecare echipament ca, în eventualitatea apariţiei unui pericol, să fim pregătiţi.
Am ajuns pe insulă. Eu şi prietenii mei am luat aparatele de fotografiat şi am pornit în căutarea unor locuri frumoase. Am făcut multe fotografii şi ne-am întors la barcă, pentru a mânca ceva. Pe când am ajuns acolo am văzut trei maimuţe, care săreau dintr-un copac în altul cu rucsacul nostru în care aveam proviziile. Am încercat să le înduplecăm, să ne dea rucsacul, dar nu au vrut. Am urcat în copac, dar când să ajungem la ele săreau în alt copac. La un moment dat colegul meu, Alexandru, s-a enervat şi a dat cu o creangă în direcţia lor, iar ele la rândul lor au aruncat după noi cu rucsacul.
După ce am terminat de mâncat am încercat să instalăm cortul, dar se pornise un vânt mare şi o ploaie deasă ce nu ne lăsă să putem duce la bun sfârşit lucrul. Cu mare greutate, după mai multe încercări nereuşite, am terminat, dar cum eram foarte obosiţi am adormit foarte repede. În toiul nopţii am fost treziţi de urletul unor lupi care se strânseseră lângă cort. Ne-am speriat şi nu ştiam cum să ne apărăm, căci foc nu puteam să facem, pentru că lemnele erau ude. Atunci ne-a venit ideea să aprindem lanternele ca să speriem lupii şi să-i ţinem departe de noi. După ce am stat pe rând de pază, a răsărit soarele. Îndată ce am terminat de mâncat, am luat aparatele de fotografiat şi am plecat mai departe să descoperim şi alte locuri frumoase. Prietenul meu, Mihai, a vrut să-şi facă o fotografie în copac, dar în momentul când am fotografiat s-a trezit cu un şarpe chiar lângă el şi de spaimă a căzut din copac. Din fericire s-a ales doar cu un cucui şi câteva zgârieturi, însă i-a pierit cheful să mai facă pe Tarzan. După cele întâmplate, am hotărât să ne întoarcem la cort. În momentul în care am vrut să intrăm în cort, am văzut cortul locuit de o ursoaică cu puii ei. Am reuşit să o scoatem din cort numai după ce un pui de ursoaică a sărit la noii, iar eu am luat puiul şi am fugit de la cort. El a făcut mare gălăgie şi toţi am urcat cât de repede am putut în copaci, lăsând puiul la rădăcină, ca să-l ia mama lui. Am stat foarte mult căţăraţi în copac până când ursoaica a hotărât să ne părăsească cortul. După ce ursoaica a plecat, ne-am dat jos din copac şi am mers la cort să mâncăm ceva. După ce am ajuns, am văzut că de fapt cele trei maimuţe ne-au luat rucsacul. Noi am fugit după ele, dar nu le-am prins, aşa că ne-am hotărât să mergem în căutarea unor fructe. Mergând mai încolo, un iepuraş mic şi drăguţ de culoare albă ne-a sărit în cale. Eu am încercat să pun mâna pe el, dar m-a zgâriat şi apoi am luat-o la fugă, dar în urma noastră era un lup sălbatic.
După ce am obosit, ne-am oprit. Prietenul meu, Cristian, şi-a adus aminte că are la el o bucată de pâine, aşa că i-am aruncat-o şi am început iarăşi să fugim. După câtva timp, am ajuns la un bananier. Eu m-am căţărat în copac, după câteva banane. Am aruncat banane pentru fiecare şi am coborât, dar pe când să pun piciorul pe ultima creangă am alunecat şi am căzut. Prietenii mei m-au ridicat de jos şi m-au întrebat dacă sunt bine, iar eu le-am spus că nu am nimic.
Mai încolo am găsit un cocotier. Cristian s-a urcat în el şi-a aruncat nuci de cocos pentru toţi, dar prietenei mele Andreea i-a aruncat o nucă de cocos direct în cap. După ce am coborât, Cristian şi-a cerut iertare de la Andreea, iar după ce am băut sucul şi am mâncat bananele ne-am gândit să ne întoarcem. Peste puţin timp, am ajuns acasă cu bine şi le-am povestit părinţilor despre excursia noastră.