Este o zi frumoasă, între vară şi toamnă. Pe cer domneşte mingea imensă de opal, care trimite pe pământ câteva raze, iar din când în când apar câţiva nori răzleţi, care dau semne de ploaie.
Din grădini, un miros de mere coapte ne trezeşte din melancolia ce ne domină, vântul trimite păsărelele spre ţări cu mai mult soare, copacii ne transmit, prin legănatul lor, un sentiment de neputinţă, iar florile sunt presate de amintirea verii călduroase, de zâmbetul copiilor. Iată toamna care vine în pas grăbit, adunând copiii în curtea şcolii, făcând florile să plângă şi scuturând copacii fără milă. Prin grădini, împrăştie seminţele ciulinilor, care vor încolţi în primăvară pentru a îngreuna munca ţăranilor.
La un semn al toamnei, frunzele îşi iau zborul, uscate parcă de atâta plâns, părăsind copacul în care au stat atâta timp, pornind şi ele într-o călătorie spre locuri noi, necunoscute. Câteva raze de soare încearcă să-şi facă loc printre norii care se adună grămadă deasupra noastră, stârnind amintiri plăcute care ne fac să zâmbim fără voie.
Din grădini, un miros de mere coapte ne trezeşte din melancolia ce ne domină, vântul trimite păsărelele spre ţări cu mai mult soare, copacii ne transmit, prin legănatul lor, un sentiment de neputinţă, iar florile sunt presate de amintirea verii călduroase, de zâmbetul copiilor. Iată toamna care vine în pas grăbit, adunând copiii în curtea şcolii, făcând florile să plângă şi scuturând copacii fără milă. Prin grădini, împrăştie seminţele ciulinilor, care vor încolţi în primăvară pentru a îngreuna munca ţăranilor.
La un semn al toamnei, frunzele îşi iau zborul, uscate parcă de atâta plâns, părăsind copacul în care au stat atâta timp, pornind şi ele într-o călătorie spre locuri noi, necunoscute. Câteva raze de soare încearcă să-şi facă loc printre norii care se adună grămadă deasupra noastră, stârnind amintiri plăcute care ne fac să zâmbim fără voie.
