Insula mea de vis

Achim Bianca, clasa a VI-a
Şcoala cu clasele I-VIII
Asuaju de Sus, judeţul Maramureş

De pe stânca cea înaltă se vedea insula mea mare, înconjurată de apă. Pe plajă, în nisip se aflau ouă de broască ţestoasă. Împrejurul insulei se aflase marea plină de fluvii şi valuri înalte. Din vârful insulei curgea un izvor minunat, înconjurat de plante exotice. Încetul cu încetul răsări soarele. Un greier începuse să cânte sub pământul moale, udat de stropii de ploaie. Un pescăruş zburase deasupra valurilor imense şi avea un peştişor în plisc. Florile îşi deschideau coloratele petale, umede şi subţiri, unele după altele.
Munţii erau înalţi, de culoare maro închis, unde se aflau o mulţime de animale şi râuri care curgeau încet. Copacii exotici erau imenşi, având o coroană verde deschis. Marea era foarte înaltă, până la stânci, iar valurile se izbeau cu putere de ele. Cerul era foarte frumos şi senin, soarele strălucea puternic, iar nisipul de pe plajă ardea de fierbinte ce era. În mare erau o mulţime de specii de peşti şi plante: alge, corali etc.
Pe mare se afla o mulţime de vapoare, bărci şi nave, iar în una din ele se găsea prietena mea Sara, care venise cu tatăl ei să vadă marea şi priveliştea din jurul ei. Nava se oprise pe ţărm, iar prietena mea venise să vadă insula mea de vis. Aici mă aflasem şi eu, venisem cu o zi înainte, ca să mă distrez. De acum va începe o adevărată aventură la care vom lua amândouă parte. Ea simţea bucuria, vântul şi mireasma plăcută din jurul ei. Aici am învăţat ce este viaţa sălbatică şi cum poţi să trăieşti pe o insulă înconjurată de apă. Sara nu era singură, mai avea o soră mai mică, ale cărei plete erau la fel de blonde ca ale sale. Începeam să ne bronzăm în soare.
Vom inventa jocuri, aventuri şi vom trece prin peripeţii noi. O viaţă cu totul diferită avea să înceapă la fel de frumos ca insula care se trezeşte între apele mari din jurul ei.
- Cum te cheamă? Am întrebat-o pe fata aceea.
- Mă cheamă Sara.
- Da! Îţi place insula mea?
- Desigur!
- Hai să înotăm puţin în apă.
- Perfect! Apa este minunată sub razele strălucitoare ale soarelui care o încălzeşte.
După un timp, începuse să se lase seara, iar noi trebuia să mergem să găsim un loc unde să ne instalăm cortul.
- Mai înotăm?
- Nu, se face noapte afară!
- Atunci, să mergem, să instalăm cortul.
Nu departe de plajă, între doi palmieri, ne-am instalat cortul cel mare, iar apoi am privit cerul înstelat. Plaja era încă caldă şi cerul era de basm.
Ne uitam cu binoclu la stele şi le vedeam foarte aproape.
- Ce frumos este pe insulă, noaptea!
- Da, este minunat.
- Hai, vino să ne culcăm, mâine ne trezim devreme ca să vizităm împrejurimile.
Noi adormiserăm sub cerul înstelat toată noaptea. Sosise dimineaţa, iar soa-rele răsărise de sub cerul senin.
- Bună dimineaţa, Sara!
- Bună!
- Hai să mâncăm.
Porniserăm să vedem mijloacele insulei. Păsările ciripeau pe crengile copacilor. Erau mulţi palmieri, bananieri, caişi, piersici şi alţi pomi exotici. Plantele erau udate de roua dimineţii. Am întâlnit multe animale.
- Uite un iepure!
- Uite o căprioară ce bea apă dintr-un pârâu ce curgea încet, din vârful munţilor cărunţi.
După o vreme, cerul se înnorase, iar soarele dispăruse de sub cerul închis, mohorât. Afară tunase, fulgerase, iar noi am intrat în cort şi ne-am jucat înăuntru. Aproape trei ore a plouat, după care a ieşit soarele de sub nori, iar deasupra apei s-a aşternut un curcubeu multicolor. Era ca un fel de tobogan colorat, doar că era mare şi înalt.
- Repede! Adu aparatul foto să facem fotografii.
- Bine!
Noi am făcut câteva poze pe care le-am pus în album. Acum marea era liniştită. Am mers pe ţărm, ca să pescuim.
- Sara, vii să pescuim?
- Da! Dar nu avem undiţele cu noi. Sunt în cort.
- Merg eu după ele. Tu rămâi aici.
- Să nu uiţi momeala!
- Sigur!
Peştii erau mari şi foarte buni de mâncat.
- Am adus undiţele.
- Hai să pescuim.
- Uite un delfin ce face salturi în valuri imense!
- Iarăşi?
- Desigur, să avem multe poze ca amintire.
- Uraaaaaaaaaaa!
După două ore am prins o găleată de peşti.
- Vino să-i prăjim!
- Adu grătarul.
- Aduc şi pătura?
- Sigur!
- Adu farfuriile şi tacâmurile .
- Acuma.
Mâncaserăm bine şi ne uitam cu admiraţie la pozele făcute până acuma. După care s-a lăsat seara şi se înnorase iarăşi, iar toate animalele se ascunseră la casele lor. Ne-am speriat foarte tare. Apele au crescut şi valurile erau din ce în ce mai mari. Stăteam în cort şi citeam cărţi despre mări şi oceane.
- Sara, nu pot să dorm.
- Tu poţi?
- Nu. Nu pot din cauza vremii.
- Hai să ascultăm muzică la căşti. Sigur vei adormi!
După o vreme adormiserăm, iar dimineaţa parcă nu mai venea. Ploua foarte tare şi dintr-o dată s-a încetinit şi se ivise dimineaţa. În sfârşit, a ieşit soarele strălucitor şi puternic care încălzea toată plaja. Nisipul era din nou fierbinte.
- Vino să ne bronzăm!
- Aduc şi pătura?
- Da! Eu mă duc după pătură.
- Să ne dăm cu loţiune.
Am stat o oră pe plajă, după care am mers să înotăm în apă. Nu era atât de rece pe cât părea, mie îmi era frică să nu mă înec, deoarece nu ştiam aşa de bine să înot. Sara m-a învăţat, iar acum putem să înotăm împreună. Animalele au ieşit să îşi caute hrană pentru ele şi puii lor. Ne-am jucat cu mingea în apă şi, din greşeală, am scăpat mingea în noroi, dar am curăţat-o. Eram tare bronzate fiind asemănate cu nişte negrese.
- Uite un pui de căprioară!
- Se spune ied.
- Pardon!
- Uite un cuib de păsări!
- Sunt şi ouă în ele.
- Ce tare!
- Nu! Se întoarce mama lor, să mergem de aici.
Mai târziu, am adus echipamentul de scufundare şi am vizitat animalele de sub apă. Era o mulţime de specii de peşti de toate culorile, cu forme ciudate. Am văzut coralii, alge şi plante acvatice. Am dat de o baltă de alge, de sub un vulcan vechi de peste o sută de ani.
Acuma era imposibil să erupă. Am intrat în peşteră şi am văzut o mulţime de lucruri interesante. În interiorul vulcanului erau scări ce duceau la ieşirea din vulcan. În vârful insulei erau prăpăstii adânci şi izvoare din stânci şi pieţe. După trei ore am venit pe ţărm şi ne-am pregătit de culcare, deoarece eram epuizaţi.
Dimineaţa ne-am pregătit de plecare. Tatăl Sarei a venit după noi cu vaporul. Eram bucuroase pentru că a fost o săptămână foarte distractivă şi reuşită pentru noi pe insula viselor, iar noi vom mai veni în acest loc şi vom sta mai mult cu toată familia mea şi a Sarei.
Nu vom uita asta niciodată! Avem şi multe poze cu insula mea de vis.
- Aveţi şi voi o insulă de vis ca a mea? Dacă nu, vă invit pe insula mea!